Managerii de facilități care cred că investiția în tehnologie suplimentară este o pierdere de vreme, ajung să dea crezare unui mit care i-ar putea costa mai mult decât își dau seama, sunt de părere specialiștii din domeniu.

Tehnologia s-a integrat în fiecare aspect al vieții noastre, iar în prezent petrecem mai mult timp în fața ecranului decât dormim. Când ne trezim, primul lucru pe care îl facem este să punem mâna pe smartphone. Ne monitorizăm semnele vitale cu ajutorul unor accesorii smart, utilizăm aplicații de GPS pentru notificări de trafic în drum spre și de la birou, apoi ne întoarcem la o casă inteligentă, dotată cu cu asistenți personali digitali, cum ar fi Amazon Alexa, care așteaptă permanent instrucțiunile noastre.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de afaceri, tehnologia poate fi văzută ca o pierdere a resurselor, mai degrabă decât un mod viabil de îmbunătățire a eficienței. Lucrul de care nu își dau seama uneori administratorii de facilități este faptul că tehnologia concepută pentru a rezolva „micile provocări” poate fi ”amplificată” în întreaga afacere, ceea ce înseamnă că timpul inițial petrecut cu implementarea este rambursat.

Îmbunătățiți afacerea prin BIM

Building Information Modelling (BIM) este adesea privit ca fiind o revoluție în spațiul FM, totuși procentul industriei care folosește această tehnologie este relativ scăzut. Un sondaj realizat de furnizorul de software FM Service Works Global, publicat în 2018, a arătat că 52% dintre respondenți au considerat că utilizarea tehnologiilor BIM va fi prioritară în agenda departamentelor FM, dar, în timp ce procentul de adoptare este în general în ascensiune, acesta se află abia în primele etape ale creșterii pieței.

În Marea Britanie, punctul cheie pentru evoluția BIM a venit atunci când guvernul a emis un mandat pentru proiecte din sectorul public. Guvernele de stat susțin din ce în ce mai mult proiecte BIM, astfel încât orice FM care utilizează această platformă are deja un avantaj. Queensland, de exemplu, mandatează BIM pentru proiecte guvernamentale cu un cost de capital estimat de peste 50 de milioane de dolari. Ministrul Dezvoltării, Fabricării, Infrastructurii și Planificării de Stat al statului australian, Cameron Dick, spune despre această decizie că reprezintă „un câștig pentru proiectanți, constructori și manageri de active”.

Pentru facility manageri, motivul principal pentru care nu adoptă tehnologia BIM se regăsește în istoria clădirii: Dacă imobilul nu a fost proiectat folosind BIM, atunci cum pot beneficia FM-urile de această platformă? Ca întotdeauna, tot tehnologia este cea care vine cu răspunsul: un model BIM capabil să fie utilizat într-o clădire existentă. Astfel, pot fi utilizate lasere pentru a scana interiorul și exteriorul unei clădiri, mapând o reprezentare digitală precisă care stă la baza unui model 3D realist. Odată integrat cu un registru de active și un CMMS (sistem computerizat de gestionare a întreținerii), modelul poate fi utilizat pentru a obține măsurători ale oricărei zone, pentru a vizualiza locațiile activelor și istoriile acestora și, dacă există restricții de acces, pot depista zonele în care apar defecțiuni foarte des sau pot identifica hotspoturi de energie. Legătura bidirecțională între BIM și CMMS înseamnă că orice actualizare efectuată pe una dintre platforme este reflectată în cealaltă, astfel încât nu este nevoie de un CAD complex (proiect asistat de computer) sau pregătire software de proiectare; modelul poate fi menținut fără efort suplimentar, oferind în același timp o sumedenie de informații valoroase.

O abordare măsurată, analitică

Conform Worldwide Semiannual Internet of Things Spending Guide, publicat de către IDC, Australia are unul dintre cele mai ridicate procente de cumpărători de produse și soluții IoT pe cap de locuitor din regiunea Asia Pacific. Asta înseamnă că senzorii reprezintă o afacere profitabilă. Cu toate acestea, considerând faptul că administratorii de facilități deja au foarte multe sarcini de efectuat în fiecare zi, cine mai are timp să implementeze o rețea de senzori?

Astfel, ar trebui luată o decizie informată și bine gândită pentru a stabili care sunt obiectivele pe care vreți să le atingeți și cum vor fi ele măsurate. Scopul este de a reduce costurile de utilități? De a îmbunătăți eficiența serviciului? De a crește rata de păstrare a angajaților?

Senzorii pot fi folosiți pentru a aduna date despre modelele de ocupare și activitate, precum și date de mediu. Aceste informații corecte și furnizate în timp real pot fi esențiale pentru o luare eficientă a deciziilor. Identificarea tendințelor clădirii înseamnă că iluminatul și încălzirea pot fi reduse în perioadele în care ocupanța este scăzută, iar resursele precum curățenia pot fi crescute în funcție de volumul utilizatorilor clădirii. Ceva la fel de simplu ca un senzor de pe un distribuitor de săpun din baie poate face o mare diferență, permițând echipei de curățenie să economisească timpul pe care l-ar fi pierdut verificând dacă dispenserul trebuie să fie umplut.

Privind scenariul la o scară mai largă, o rețea de senzori poate furniza informații cu privire la disponibilitatea unei săli de ședințe sau a unui birou. De asemenea, fiind accesibile prin intermediul unei aplicații, temperatura sau luminozitatea spațiului pot fi ajustate în funcție de preferințele utilizatorului, îmbunătățind în cele din urmă productivitatea și ratele de retenție ale angajaților, oferind un loc de muncă mai confortabil.

De obicei, este prudent ca pentru început să instalați senzori doar într-o zonă restrânsă de testare. Nu numai că va economisi timp și resurse, dar, dacă un obiectiv clar este în minte încă de la început, va determina, de asemenea, dacă sistemul va fi benefic organizației și la un nivel mai amplu.

Renunțați la intermediari

Vânzătorii CMMS pot automatiza cu ușurință aceste sisteme cu ajutorul unei rețele de senzori sau a unui sistem de management al clădirilor pentru a efectua acțiuni în mod automat, fără a fi necesară intervenția umană.

Dacă un senzor de pe un element prezice sau identifică o problemă, o alertă este trimisă direct la CMMS. Apoi este creat un job, care conține detaliile problemei și este trimis automat pe dispozitivul mobil al inginerului calificat și disponibil corespunzător. După ce problema este rezolvată, inginerul poate să marcheze lucrarea ca fiind finalizată folosind aplicația mobilă, care la rândul său avertizează BMS pentru a reporni activul (dacă este cazul). Declanșatoare pot fi, de asemenea, create pentru a eficientiza gestionarea activelor, cum ar fi un boiler care funcționează în continuu de peste 200 de ore sau care funcționează la o temperatură mai mare decât cea normală. Joburile pot fi apoi create și atribuite automat atunci când sunt îndeplinite condițiile predefinite.

Asta înseamnă că inginerii pot interveni la un activ și pot rezolva o defecțiune înainte ca ea să devină o problemă care afectează utilizatorii clădirii. Acest lucru elimină de asemenea presiunea asupra angajaților de la biroul de asistență, unde pot apărea multe greșeli din cauza volumului mare de muncă și elimină nevoia de deplasare a echipei, deoarece condițiile pot fi monitorizate din sistemul central.

Domeniul FM, în plină evoluție

Rolul managerului de facilități a trecut de la un rol tehnic la un rol mai strategic, bazat pe servicii. La rândul său, rolul necesită un set de abilități evoluat, unul în care datele devin la fel de importante ca și cunoștințele mecanice.

Tehnologia este esențială pentru susținerea acestui lucru. Controlul centralizat și identificarea mai ușoară a blocajelor de serviciu înseamnă că echipa FM poate fi implementată mai eficient, iar nivelul serviciilor poate fi îmbunătățit. Unele procese manuale care consumă timp pot fi eliminate, permițând în cele din urmă echipei să-și folosească cunoștințele colective pentru a face din instalație un mediu mai productiv și primitor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here