Cu toate că există o mulțime de speculații despre cum se vor schimba lucrurile în epoca Post-COVID-19, pe un lucru ne putem baza: locul de muncă fizic nu va dispărea nicăieri. Acesta este inima multor instituții, în care angajații se pot reuni față în față, pot împărtăși informații, pot face brainstorming pentru idei noi și socializa în zonele comune. Este un vehicul ideal pentru a oferi cultură și valori corporative și permite echipelor de angajați să se conecteze, prin activități și experiențe comune.
De asemenea, deseori, este un loc în care se poate produce un “Planned Serendipity” („Noroc Planificat”), unde conversațiile întâmplătoare pot conduce la noi perspective, conexiuni și inovație. Steve Jobs și-a dat seama rapid de această putere a spațiului de lucru. Atunci când au fost proiectate birourile Pixar, el a poziționat intenționat băile cât departe de spațiile de lucru, astfel încât angajații să fie nevoiți să se plimbe pe lângă alte zone în care lucrau colegii lor și să înceapă conversații care ar putea duce la noi moduri de gândire și oportunități.
Este firesc să fim atrași de locul de muncă, deoarece oamenii sunt ființe sociale și își doresc interacțiunea cu ceilalți. În timpul carantinei, mulți oameni s-au simțit singuri, izolați de alte persoane și au simțit lipsa camaraderiei de la birou.
Cu toate acestea, locul de muncă de mâine nu trebuie să arate ca cel de ieri. Multe echipe care au lucrat anterior, între 9 și 5, în birou își vor schimba permanent abordarea atunci când vom ieși din pandemia COVID-19, după ce s-au adaptat la un mod nou și mai bun de lucru.
Noul Motto pentru locul de muncă al viitorului este „munca de oriunde”. Organizațiile care au gândire vizionară au îmbrățișat deja munca de la distanță și mobilă de ceva timp, combinate cu abordări precum Hoteling sau Hotdesking, deoarece vechiul raport angajat / birou nu mai are sens atunci când oamenii petrec mai puțin timp la locul de muncă. În schimb, este mai eficient ca angajații să își rezerve spațiul de lucru de care au nevoie atunci când au nevoie de el – lucru ce reflectă atât schimbarea nevoilor lucrătorilor, cât și presiunea de a reduce costurile imobiliare.
Un sondaj Gallup din 2017 a constatat că implicarea angajaților este optimizată atunci când oamenii petrec între trei și patru zile muncind de la distanță și o zi sau două la birou în fiecare săptămână. Cu cinci ani în urmă, aceste cifre erau inversate.
Lecțiile învățate în timpul carantinei vor susține această schimbare. În timp ce unele organizații au fost destul de reticente privind munca mobilă anterior pandemiei, acestea au aflat că multe persoane pot lucra productiv de acasă. Instituțiile care nu au fost gândite pentru a se acomoda cu munca la distanță au făcut ajustări, asigurându-le angajaților instrumentele potrivite și schimbându-și practicile de zi cu zi, cum ar fi comunicarea prin videoconferințe și mesagerie instant.
Deci, cum va arăta revenirea la locul de muncă?
Iată trei tendințe care vor lua avânt în epoca Post-COVID-19:
- Munca agilă
Pandemia a accelerat foarte mult trecerea către o muncă agilă, care se afla deja în curs de dezvoltare. Munca agilă cuprinde mai mult decât ideea de a lucra de acasă – înseamnă a crește autonomia angajaților, astfel încât aceștia să aibă libertatea de a lucra cum, unde și când aleg. Această abordare crește productivitatea, motivația și colaborarea între angajați. Conform studiului Global Workspace Survey realizat de International Workplace Group (IWG), 85% dintre directorii de afaceri au constatat că asigurarea unei flexibilități mai mari la locul de muncă crește productivitatea și, în același timp, aceste aranjamente de lucru flexibile au fost preferate de mai mult de 4 din 5 angajați.
- Munca bazată pe activitate
Munca bazată pe activități (ABW), care a luat naștere din tendința de muncă agilă, este o abordare prin care organizațiile oferă o varietate de spații de lucru pentru a satisface nevoile diferite ale angajaților în momente diferite, în funcție de sarcini specifice. De exemplu, atunci când efectuează cercetări, angajații ar putea opta pentru birouri private în spații liniștite, cu distracții minime, în schimb ce activitățile ce necesită colaborare și brainstorming ar putea fi bine servite de săli de întâlnire, cabine și zone deschise, și consultările dintre facultăți și studenți din universități, sau discuțiile cu pacienții și familiile lor în domeniul sanitar, ar putea fi cel mai bine găzduite în camere mici, private.
- Așezarea planificată
Una dintre cele mai mari preocupări în acest moment este modul în care angajații pot să revină la locul de muncă în siguranță, iar distanțarea socială va fi o mare parte a soluției. Instituțiile pot implementa această măsură folosind software-uri de planificare a spațiilor de lucru pentru a se conforma regulilor de distanțare socială. De exemplu, va oferi angajaților opțiunea de a se înscrie pentru birouri și alte zone de lucru care sunt amplasate la distanțe adecvate față de colegi, iar în cazul în care cineva are un caz confirmat de COVID-19, va fi ușor de urmărit care sunt birourile și camerele la care a avut acces și cine se afla în preajma sa. În plus, instituțiile pot reduce capacitatea sălilor de ședințe pentru a se asigura că participanții sunt răsfirați la o distanță sigură.
Așezarea planificată poate fi, de asemenea, folosită și în scopuri strategice. În timp ce angajații sunt adesea așezați în apropierea colegilor din departamentul lor, schimbarea acelui model poate descompune silozurile și poate crește schimbul de informații și polenizarea încrucișată a ideilor. Un studiu realizat de către Harvard Business School și Cornerstone OnDemand a constatat că prin schimbarea aranjamentelor de ședere, performanța angajaților s-a îmbunătățit cu 15%.
Este clar că locul de muncă se schimbă și că o nouă normalitate se dezvoltă pentru a permite un mediu de lucru mai sigur. În același timp, cel mai mare ”experiment” de lucru la distanță din lume a arătat instituțiilor beneficiile unor aranjamente de lucru mai flexibile și mai agile. Ca întotdeauna, organizațiile care vor prospera vor fi cele care îmbrățișează noile moduri de gândire, cele mai bune practici și lecțiile învățate din pandemie, și acestea vor ajuta la crearea unui loc de muncă mai productiv, mai colaborativ și mai antrenant în viitor.